Sfaturi pentru alegerea unui telescop

Sfaturi pentru începători:

Felicitări pentru decizia de a cumpăra un telescop astronomic! Intrați într-o lume plină cu surprize și experiențe unice. Astronomia este singura știință unde pot fi făcute descoperiri importante cu o unealtă pentru amatori. De ce? Cerul este comun, cu un telescop descoperim aceeași obiecte ca astronomii profesioniști.

Când se cumpără primul telescop, omul trece de obicei prin aceeași faze ca și la alte cumpărături: pe parcursul folosirii aflăm exact ce trebuia să cumpărăm. Un începător nu poate să se direcționeze ușor în lumea refractoarelor și a reflectoarelor. Care este cel mai bun pentru mine? De ce am nevoie?

Dacă voința există deja, cum alegem? Niciodată să nu apelăm la un magazin universal, un mall, pentru că vânzătorii de acolo nu au experiență cu uneltele și proprietățile acestora și nu cunosc nici necesitățile dvs. De unde recunoaștem ușor un produs contrafăcut? Dacă se spune:
- acest telescop are grosisment (putere de mărime) de 600x – puterea de mărire a telescopului este numai o singură proprietate dintr-un ansamblu de proprietăți, însă nici decum cel mai important. Dacă telescopul este recomandat pentru puterea de mărire, nici nu trebuie să-l considerăm pentru cumpărare.
- acest telescop este dotat cu fel de fel de proprietăți extra, pe care alte telescoape nu le știu – construcția telescopului în practică este simplă, neschimbată de sute de ani. Principiile opticii și a mehanicii sunt simple, dacă vânzătorul dă explicații mistificate și încețoșate, nu poate să explice în termini simpli, să-l lăsăm.

Să recomandăm un telescop este foarte greu. Trebuie să luăm în calcul mai multe puncte de vedere: principalul obiect al observațiilor, portabilitatea, stabilitatea, estetica, depozitarea, nivelul de interes față de astronomie, cadrul financiar etc.

Căror proprietăți ale telescopului să acordăm atenție?

Diametrul: este proprietatea CEA MAI IMPORTANTĂ a telescopului. În primul rând telescopul este definit de diametrul acestuia, și anume de câtă lumină poate să adune. Dat fiind faptul că pe cer căutăm obiecte palide, este important câtă lumină este capabil să adune echipamentul nostru. Putem să cumpărăm un acromat de 8cm, o să avem imagini incredibile despere Lună și planete, însă dacă încercăm să observăm galaxii, roiuri stelare, planete mici, comete, stele duble, o să fim dezamăgiți. Prețul telescoapelor, din păcate, o să crească exponențial în relație cu diametrul. Cu o exagerare putem spune că în cazul refractoarelor la fiecare 2, iar la telescoape Newton la fiecare 5cm telescopul costă aproape dublu la mărirea continuă a diametrului.

Echipamentele de 10cm adună deja destulă lumină încât să avem imagine frumoasă a planetelor, dar și a câtorva obiecte Deep Sky, desigur marea parte se vor vedea ca o pată micuță în câmpul vizual, însă la obiectele mai luminoase putem observa și structura.
Cel mai important este diametrul, ca telescopul să adune din ce în ce mai multă lumină. Din acest punct de vedere un telescop refractor de 102/1000 este asemănător cu un Newton 130/900. Refractorul are o construcție clasică (ne uităm la capăt), însă la zenit este foarte incomod de folosit. Dacă folosim o oglindă zenitală, o să avem o imagine simetrică, deși pe aceasta o putem corecta folosind o prismă Amici. Din cauza imaginii cu o putere luminoasă redusă, ne ajută să primim și o imagine cu un contrast mai mare.
Calitatea opticii: este foarte importantă calitatea opticii din telescop. Noi oferim 5 ani garanție la opticele telescoapelor SkyWatcher.

Prețul: Din păcate se găsesc foarte multe falsuri pe piață, cu prețuri situate între 150-1000 lei, niciodată să nu cumpărăm telescop în magazine universale, magazine foto. În aceste magazine vânzătorii nu sunt experți, nu primim sfaturi și nu avem posibilitatea de a încerca telescopul. Este mai indicat să cumpărăm de la producătorii autohtoni, la firmele de specialitate, unde personalul ne poate da și ajutor de specialitate.

Telescopul începătorilor: din experiența noastră un telescop cât de cât bun pentru începător cu accesoriile necesare (montură, oculare), costă între 500-1000 lei. Dacă găsim mai ieftin, scepticismul e de înțeles, iar probarea lui sub cer este obligatorie. E mai bine decât se avem un telescop de nefolosit, care ne distruge pofta de astronomie pentru o viață. O altă posibilă soluție pentru cei care nu pot investi o sumă mai consistentă, este să cumpărăm noi elementele optice, și să construim noi telescopul, care poate să fie la fel de bun ca unul de firmă, poate doar nu va fi la fel de frumos din punct de vedere estetic.

Tipuri de telescoape: la telescoapele accesibile pentru începători există trei tipuri majore: binoclurile, pe care putem să le folosim atât pentru astronomie cât și pentru observații în natură, deoarece produc imagini corect orientate. Refractoarele (telescoapele cu lentile), care au apertură completă, așa se ajunge la cea mai complete imagine posibilă. Reflectoarele (telescoapele cu oglinzi) sunt cele mai ieftine de construit, însă din cauza oglinzii secundare imaginile nu sunt la fel de contrastate ca la refractoare. Dintre telescoapele reflector cele mai populare sunt cele cu construcție Newton, însă setările frecvente (colimare) necesită ceva experiență. Desigur, telescoapele cu dimensiune similară cu lentile sau oglindă nu sunt la fel. În rândul refractoarelor este recomandat să cumpărăm unul de cel puțin 8cm, la telescoapele Newton minim de 13cm. La telescoapele cu o deschidere mai mică prețul nu este semnificativ mai mic, însă puterea de adunare a luminii este mult mai mică și vom regreta foarte repede că nu am cumpărat un telescop cu apertură mai mare.

Ce semnificație au proprietățile telescoapelor? Mărimea telescoapelor sunt prezentate de obicei în formula diametru/distanța focală. Ex. 90/900 înseamnă deschidere de 90mm (diametrul lentilei) și telescopul are o distanță focală de 900mm către obiectiv. Raportul distanței focale față de distanța focală a ocularului dă grosismentul, la un telescop cu distanța focală de 900mm și un ocular de 20mm înseamnă o mărire de 45x.

Ce facem când am primit telescopul? După ce am asamblat montura și telescopul, trebuie să setăm în paralel luneta căutătoare, de ex. căutăm Luna în telescop, și pe urmă setăm în mijlocul căutătorii Luna. Astfel putem căuta stelele mai ușor.
- pe fiecare axă a monturii există două șuruburi, care dacă sunt slăbite, putem să găsim aproximativ orice. Telescopul trebuie setat, echilibrat astfel încât dacă slăbim șuruburile și mișcăm telescopul în orice direcție, acesta să stea nemișcat. Dacă telescopul este setat aproximativ pe obiect (direcția telescopului este aproximativ pe țintă) atunci obiectul este în căutător. Setăm obiectul în mijloc și în căutător și tragem de șuruburi. După acesta putem să facem setări fine ca obiectul să se afle în mijloc și în telescop.
Dacă am setat polar telescopul la început, atunci trebuie să mișcăm numai din axa paralelă ca să compensăm rotirea Pământului.

Răcirea telescopului: dacă scoatem telescopul din camera caldă în noaptea rece, imaginea stelelor va fi una cu turbulență. În optică (pe dimensiunea totală a telescopului) la efectul diferenței de temperatură vor apărea tensiuni, care distorsionează suprafața opticii, ca urmare și imaginea văzută. Dacă defocalizăm imaginea unei stele, o să vedem inele concentrice într-o continuă mișcare, adică mișcarea cauzată de perturbația termică. La telescoape mai mici este de ajuns să așteptăm o jumătate de oră, la echipamente mai mari această perioadă de timp crește de la 1 până la 2 ore (la diametru mai mare de 20 de cm trebuie să ajutăm aclimatizarea cu un ventilator, pentru că oglinda nu poate să se răcească în același ritm cu aerul).

Depozitarea telescopului, întreținerea: telescopul nu necesită o întreținere specială. Cel mai bine este să îl depozităm într-o încăpere cu temperatură constantă, fără praf. Lentilele sunt de obicei pe viață, mehanica la rândul ei are o viață lungă.

Ce mărire are telescopul?
Fiecare telescop are un domeniu de grosisment, în cadrul căruia putem să schimbă puterea de mărire prin schimbarea ocularelor de diferențe de distanță focală. Mărirea este calculată prin împărțirea distanței focale a telescopului cu distanța focală a ocularului. Așadar, un echipament cu distanța focală de 1000mm cu un ocular cu distanța focală de 10mm dă o putere de mărire de 100x. În condiții ideale, grosismentul maxim al telescopului este diametrul înmulțit cu doi.

Despre grosismentul maxim
Domeniul de mărire a telescopului este o valoare recomandată. Este bine de știu că aproape cu orice telescop putem să ajungem la măriri chiar de câteva mii de ori dacă folosim accesoriul corect (ocular și barlow) – acest lucru însă este în zadar. La măriri exagerate imaginea va fi una fără viață, n-o să vedem cratere mai mici pe Lună, sau obiecte mai palide, ca într-un telescop folosit la setările ideale, prin care ceea ce putem vedea este mai spectaculos.

De ce nu este bun întotdeauna grosismentul maxim posibil?
Cu cât folosim o mărire mai mare, cu atât o să avem o imagine mai slabă (palidă). De aceea în cazul obiectelor slab luminoase (nebuloasele difuze, galaxii) cea mai bună mărire va fi una de putere mică sau medie. Pentru observarea stelelor duble, a planetelor și a detaliilor de pe Lună puterile de mărire mai mari sunt mai bune, însă grosismentul maxim posibil este afectat de turbulențele aerului. Dacă avem o atmosferă cu turbulențe (timp cu vânt, front), atunci la această mărire avem o imagine slabă, fără viață, de aceea mărirea maximă este influențată de condițiile atmosferice.

Pe care să-l alegem?
Desigur, performanțele telescopului sunt influențate de foarte mulți parametri. Fiecare tip de telescop are avantaje și dezavantaje, astfel, când cumpărăm un telescop, trebuie să îl alegem conform parametrilor importanți pentru noi (portabilitate, domeniul principal pentru observații – obiecte palide, planete, fotografiere, observații în natură etc)

Indiferent de tipul telescopului, mai jos găsiți informații despre mărirea sistemului optic, despre ce putem să vedem cu echipamentele de diferite diametre.

60-70 mm

Sunt recomandate pentru observarea obiectelor mai strălucitoare, ca Soarele, Luna și planetele. Putem să observăm de exemplu lunile planetei Jupiter, inelele planetei Saturn, fazele planetei Venus, craterele mai mari de pe Lună, petele solare mai mari, stele duble cu separare mai mare. În afară de aceste obiecte, pe un cer întunecat, putem zări galaxiile mai strălucitoare, roiurile stelare și nebuloasele planetare.

80-100 mm

Pe Lună putem să observăm detalii mai fine, structura craterelor este mai evidențiată. Benzile noroase pe zona ecuatorială a planetei Jupiter pot fi deja observate, diviziunea Cassini în inelele
de la Saturn, respectiv și zonele polare de pe Marte. Pe un cer întunecat roiurile stelare încep să se descompune pe stele, și nebuloasele cu emisiuni, cum e nebuloasa Orion, se văd deja frumos.

120-150 mm

Pe Lună, în afară de cratere vedem și domuri și structuri mai fine, pot fi observate deja încrețirea la benzi a norilor de pe Jupiter, poate ii văzut și marea Pată Roșie. Pe Saturn diviza Cassini poate fi observată ușor, respectiv pe Marte în afară de regiunile polare putem vedea continentele, iar pe Uranus și Neptun observăm culoarea misterioasă a planetelor. Stelele duble pot fi separate pe o secundă de arc. Pe cer întunecat roiurile apropiate se descompun pe stele, galaxiile luminoase pot fi observate în condiții excelente. La nebuloasele planetare putem să observăm deja detalii fine.

200-300 mm

În condiții atmosferice excelente, Luna și planetele se văd ca pe o fotografie, putem să observăm o sumedenie de proprietăți de suprafață. Pe Jupiter observăm absolut frumos încrețirea norilor, lunile planetei arată diferențe la mărime. Pot fi observate norii planetei Saturn, vedem mai multe detalii ale inelelor, în condiții ideale vedem și diviziunea Encke. Stelele duble pot fi rezolvate la mărimi sub o secundă de arc. Pe un cer bun, roiurile stelare se descompun în mii de stele, putem vedea structura galaxiilor, cu ochii antrenați vedem și culoarele de praf, structura spirală, sau roiurile deosebit de îndepărtate.