Ce putem observa pe cer?
Ce putem observa pe cer cu un telescop astronomic?
Cu cel
mai mic telescop putem deja face observații la corpuri cerești cu
diferite aparențe. În funcție de domeniul care ne interesează, precum și
de posibilitățile pe care le avem, cu siguranță multe obiecte vor
deveni preferatele noastre.
Imaginea vizuală creată despre un
obiect în telescopul nostru este influențată de mai mulți factori. Cel
mai important, probabil, este diametrul telescopului, respectiv locul de
unde se fac observațiile (cer urban, cer rural), însă în afară de
acești factori mai sunt și altele: calitatea opticii, turbulentele
atmosferice, tipul obiectului observat, luminozitatea și nu în ultimul
rând, experiența noastră în domeniul observațiilor. Este important de
reținut că niciodată nu vom vedea obiectele în color și cu detalii ca în
fotografiile astronomice, pentru că fotografiile astronomice despre
obiecte palide sunt făcute cu expunere lungă.
Astrofotografia,
fotografierea obiectelor cerești, este considerată a fi o ramură
separată a științei. Cu ajutorul camerelor digitale contemporane nu este
greu să facem o fotografie simplă, astfel putem avema succes relativ
rapid. Însă pentru folosirea telescopului nostru la potențial maxim,
avem nevoie de foarte multă răbdare și experiență (și noroc).
Soarele, Luna și planetele
Reprezintă
ținta amatorilor din oraș, deoarece poluarea luminoasă are cel mai mic
efect asupra acestor obiecte. Trebuie să luăm în considerare faptul că
pentru observații bune avem nevoie de o atmosferă calmă (fără
turbulențe), așa se face că aceste obiecte sunt observabile în condiții
mai bune în afara orașului.
Pentru observațiile planetare este indicat să folosim mărirea maximă permisă de instrumentele noastre.
LUNA:
Luna este prima țintă a „descoperirii” începătorilor cu un telescop
nou.
Este o atracție incredibilă cu aproape orice tip de telescop: putem
observa mările, craterele, munții despre care avem imagine diferită
noapte de noapte din cauza fazei lunare.
Din când în când avem parte și
de o eclipsă Lunară.
Soarele:
Observarea Soarelui este
posibilă numai cu folosirea filtrelor adecvate. Putem vedea petele
solare schimbând-se pe zi ce trece, suprafața solară și filamentele.
Natura ne alintă din când în când și cu o eclipsă solară, când putem
urmări și atmosfera corpului central al Sistemului Solar. Telescoapele
de 8-10cm pot fi folosite în condiții foarte bune pentru observații
solare.
Mercur:
Planeta Mercur poate fi observată mai greu,
pentru că întotdeauna este foarte aproape de Soare.
Chiar și cu cele mai
mari instrumentele putem vedea numai fazele planetei similare cu fazele
Lunii.
Venus:
Observarea planetei Venus este mai favorabilă
decât a planetei Mercur, însă din cauza acoperirii dense cu nori, nu
putem vedea suprafața planetei, numai fazele asemănătoare Lunii.
Marte:
Planeta Marte poate fi găsită ușor și cu telescoape mici, însă de cele
mai multe ori este o dezamăgire pentru începători.
De cele mai multe ori
planeta este departe de Pământ, astfel o vedem doar ca pe un disc roșu
mi. În fiecare al doilea an însă planeta ajunge în apropierea
Pământului, când putem observa zonele polare, suprafața roșie-brună, și
unele elemente de relief de pe suprafață. Pentru observarea planetei
Marte recomandăm un telescop cu diametrul de cel puțin 10cm.
Jupiter:
Cele mai multe detalii putem observa pe suprafața planetei Jupiter. Cu
un telescop de 7-8cm putem vedea cele două benzi de nori evidente,
respectiv cele 4 luni luminoase.
Cu un instrument mai mare – în condiții
atmosferice calme - putem deja observa Marea Pată Roșie, încrețirea
benzilor, sau umbra întunecată a lunilor mari pe discul planetei.
Saturn:
Inelele particulare planetei Saturn pot fi observate și recunoscute de
orice amator cu un telescop mic.
Cu un telescop de 8-10cm și condiții
atmosferice calme putem vedea deja diviziunea Cassini. Pe suprafața
discului nu sunt prea multe detalii, putem observa umbra inelelor,
respectiv unele detalii palide din structura noroasă.
Uranus:
Planeta Uranus poate fi observată chiar și cu un binocular, iar în
telescoapele pentru amatori o vedem ca pe un disc verde, fără alte
detalii.
Neptun:
Planeta Neptun la rândul său poate fi
descoperită cu un binocular, iar în telescoapele pentru amatori vedem
numai un disc albastru.
Pluto:
Pentru a observa Pluto avem
nevoie de un telescop de cel puțin 20cm și un cer foarte întunecat, dar
chiar și așa o să vedem numai ca un punct luminos, stelar.
Obiecte „Deep Sky”
Obiectele
„Deep Sky” reprezintă numele comun al obiectelor în afara Sistemului
Solar, cu diferite aparențe. Dat fiind faptul că în cele mai multe
cazuri vorbim despre obiecte foarte palide, observarea acestora sub cer
urban este foarte grea. Avem mai multe tipuri de forme:
Roiurile deschise (ex.
Pleiadele) sunt observabile mai ușor, cele mai multe obiecte din
această categorie conțin numai câteva sute de stele. În cele mai multe
cazuri pot fi urmărite în cele mai bune condiții cu un binocular sau un
telescop mic, însă găsim obiecte similare și pentru telescoape mari.
Roiurile globulare
conțin câteva milioane de stele pe o suprafață din spațiu relativ mică.
Prin instrumente mai mici le vedem ca pe o pată difuză micuță, însă
prin instrumente mai mari putem deja rezolva stelele. Unele pot fi
observate cu un binocular, însă este mai recomandat un telescop cu
diametrul de 8-10cm. Observațiile cele mai spectaculoase pot fi făcute
în domeniul de mărire mijlocie (100x-200x).
Galaxiile sunt
insule stelare îndepărtate, compuse din miliarde de stele. În
telescoapele mici putem le observăm ca pete mici, și le vedem forma:
unele sunt rotunde, altele sunt de forma unei bețișoare alungite. Pe un
cer întunecat, cu un telescop de cel puțin 20 de cm putem observa deja
structura spirală a acestora. Sunt recomandate măriri mici și mijlocii
pentru observarea acestor obiecte (50x-150x).
Nebuloasele planetare
sunt observabile de obicei ca niște cerculețe compacte în telescoapele
noastre, puține dintre aceste obiecte sunt spectaculoase (ex. M27).
Pentru observarea lor avem nevoie de un telescop cu diametrul de cel
puțin 15cm, și măriri din domeniul de mijloc (100-200x), sau foarte rar,
măriri mari.
Diferitele nebuloase difuze și iregulare
reprezintă o adevărată provocare pentru astronomii amatori, în afară de
câteva cazuri, le putem observa numai din locuri întunecate. Putem
vedea câteva cu telescoape mici de 6-7cm sau binoculare (nebuloasa
Cirrus, nebuloasa America de Est etc), însă observațiile trebuie făcute
sub cer întunecat și la măriri mici (20-50x).
Alte atracții
Cometele sunt obiecte spectaculoase, însă adevărata lor frumusețe poate fi urmărită numai din zone întunecate. În zone urbane le putem vedea ca pe niște pete micuțe, însă departe de poluare luminoasă le putem observa chiar și coada. Anual avem parte de o duzină de comete observabile cu instrumente mai mici sau mai mari. Însă o dată la 10 ani apare o cometă spectaculoasă care poate fi urmărită și cu ochiul liber, care are o coadă lungă.
Meteorii – sau stelele căzătoare – sunt recunoscute de aproape oricine. Cei mai mulți cunosc meteoriții din luna August numite Perseide, dar există foarte multe roiuri de meteori, și există chiar și meteoriți sporadici, care nu țin de fenomenele cunoscute. Din zone întunecate, departe de lumina orașului putem vedea în fiecare noapte câteva stele căzătoare, însă avem șanse semnificativ mai reduse din zonele urbane. Cel mai ușor le putem observa cu ochiul liber, însă cu ceva noroc le putem urmări trecând și prin câmpul vizual al binocularului.
Stelele duble sunt obiecte ușor de observat și pentru astronomii începători. După cum vedem din denumirea lor, vorbim despre două sau mai mult stele foarte apropiate unul de celălalt. În foarte multe dintre cazuri le putem recunoaște și culorile membrilor. Chiar și telescoapele cele mai mici ne arată câteva sute din această categorie de obiecte.
Lista de mai sus nu este completă nici pe departe, este incredibil ce taine ne oferă cerul. Avem nevoie numai de răbdare, perseverență și de un telescop.