0
Toate produsele / Tuburi optice / Tub optic telescop Maksutov SkyWatcher SkyMax 150/1800

Tub optic telescop Maksutov SkyWatcher SkyMax 150/1800

1 review (5 / 5)
4 230.00 RON
Adaugă la favorite
Tub optic telescop Maksutov SkyWatcher SkyMax 150/1800
4 230.00 RON
În stoc

Cod produs: SWM150
Brand: Sky-Watcher
Află de noutăți pe   

Descriere

MAK-ul 150/1800 este un instrument excelent și compact, care poate fi transportat ușor și din cauza diametrului mare poate să adune o cantitate mare de lumină. Cea mai mică mărire poate fi realizată cu un ocular de 50mm, și va fi o mărire de 36x, care este suficientă pentru observații Deep Sky. Din cauza focusului lung și a obstrucției temperate (47mm, deci 31%), poate fi folosit la măriri mari, pentru observații lunare sau rezolvarea stelelor duble. În condiții atmosferice excelente putem să ne aventurăm și la măriri de 350x.
Tubul este închis, ferit astfel de mișcarea aerului din interior și de murdărirea lentilelor interioare. Cu o montură stabilă, este ideal pentru Lună și planete.

Este adecvat și pentru astrofoto, Luna și planetele pot fi fotografiate excelent cu ușurință. Fotografierea obiectelor palide poate fi făcută numai limitat din cauza distanței focale mari.

Caracteristici

- Tip: Reflector Maksutov-Cassegrain
- Obiectiv: 150 mm
- Distanta focala: 1800 mm
- Rezolutie (arcsec.): 0,77
- Raport focal: f/12
- Magnitudine stelara: 12,7
- Marire teoretica maxima: 300x
Montura:
- Montura: fara montura
- Control miscare fina: -
- Trepied: -
Accesorii incluse:
- Oculare: APEX 28mm (64,3x)
- Oglinda diagonala: 90 grade (2") cu adaptor1,25"
- Cautator: 9x50 SpringLoad
- Tip focuser: Filet SC 2"
- Diametrul focalizatorului: 2"
- Piggyback: nu
- Tava pentru accesorii: da
- Contragreutate: nu
- Greutate ambalat: 5,6 kg
- Alte: manual de utilizare in limb. rom., cert. de garantie
Puteri de marire obtinute cu ocularele:
64,3x: cu ocular de 28mm

Review-uri

O experienta de neuitat
Mihai G. Cumpărător verificat 2019-09-21

M-am decis cu putin timp in urma sa achizitionez un tub optic tip Maksutov de 150 mm. Nu am avut asa ceva si nici nu am avut posibilitatea sa testez personal acest tip de instrument. Singura mea experienta se limiteaza la doua newtoniene (Dobson 203/1200 si un tub optic 150/750) si doua refractoare (120/1000 achromatic si 80/600 ED) toate de la Skywatcher. In acest review daca am sa fac vreo comparatie pozitiva sau negativa am sa ma raportez stric la instrumentele pe care le detin pentru ca stiu ce pot face si ce nu pot. Asta nu inseamna ca sunt mai slabe sau mai bune..nu..fiecare a fost achizitionat cu un scop precis (pentru ce pot face) si pana acum nici unul dintre ele nu m-a dezamagit (inclusiv refractorul acromatic). Drept urmare inainte sa ma decid am a cautat timp de mai multe nopti cat mai multe informatii pe forumurile CN si SL legate de Mak-uri. Sunt o gramada de informatii acolo..unele foarte folositoare dar si foarte multe opinii partizane care au la baza multe frustrari si alegeri gresite (din ignoranta sau nestiinta) . Luni (06.09.21) m-am decis si l-am comandat de la Telescop Expert. Sub influenta unor informatii culese de pe cele doua forumuri am avut unele temeri (mai ales de conditiile de transport). Pot sa va spun ca multe din aceste temeri s-au evaporat a doua zi dupa ce am primit coletul care continea tubul optic si accesoriile acestuia. Tubul compact este foarte bine facut si este solid ca un tanc. O alta temere (influentata de opinii subiective) a fost legata de focalizator. Se spunea ca ar avea o fuctionare greoaie, ca “freaca de ceva”, ca prezinta fenomenul de “mirror shift” si este dificil de facut focalizarea. Nici vorba de asa ceva..focuserul este super fin si merge foarte usor. Asta v-o spune unul care nu a mai incercat acest tip de focuser si are la toate celalalte 4 instrumente focalizatoare Crayford 2” care functioneaza excelet. Alta noutate pentru mine a fost adaptorul de 2” pentru fixarea accesoriilor (ocular, oglinda diagonala, DSLR,etc.). Este fixat solid de capacul din spate, este demontabil si exista un filet SCT pentru alte accesorii de exemplu: focalizator Crayford (900g) extern cu demultiplicare 1:10 pentru reglaj super fin. Partea interesanta este ca acest adaptor este independent de focalizator si indiferent de greutatea sau lungimea accesoriilor acesta ramane fix si nu ingreuneaza focalizarea ca la alte tipuri unde toate accesoriile grele sunt fixate de partea mobila a focuserului. Focalizatorul are o plaja mare de back focus si pot fi folosite diferite accesorii. Am instalat tubul pentru un test vizual in timpul zilei la nivelul solului pe montura (NEQ 3 motorizata) care o aveam de la newtonul de 150/750. Mak-ul fiind mai scurt cu 35 cm si doar cu catava sute de grame mai greu decat newtonul sta bine pe montura pentru observatii vizuale. Am luat ca tinta o baliza pentru elicoptere (o bila din tabla metalica de 25-30 cm diametru vopsita jumate alb, jumate rosu) care se afla motata pe cablul orizontal cel mai inalt dintre stalpii de inalta tensiune, cam la vreo 2-3 km. Am folosit oglinda diagonala din accesoriile tubului si un ocularul zoom Mark IV de la Baader fara barlow. Deoarece eram la mijlocul zilei am folosit magnificari mici si medii datorita turbulentelor. Am mers pana la o magnificare unde imaginea nu era afectata prea mult de turbulente. Am ramas mut de uimire …imaginea mi-a umplut ocularul si nici nu eram inca la jumatate din ce putea Makul (fara barlow). Puteam vedea in detaliu mecanismul de fixare a bilei pe cablu. Drept comparatie, in primavara am facut acelasi test cu refractorul 80ED si am avut o imagine perfecta dar mica si nu puteam distinge detaliile de mai sus decat daca foloseam camera planetara folosind zoom-ul digital din softul laptopului care practic “dilua” detaliile (evident ca 80ED are apertura mica, focala mai scurta si campul vizual mult mai mare decat Mak-ul – deci este un alt instrument pentru alt scop). Focalizatorul este incredibil de eficent si fin incat practic nu se induc vibratii in tub sau montura (desi eram cu NEQ 3) si este foarte usor sa gasesti punctul optim de focalizare. Am incercat sa gasesc si acel “fenomen” de mirror shifting dar nu am remarcat nimic. Poate pe seara dupa ce Saturn si Jupiter ajung langa meridian si daca atmosfera ma lasa sa merg cu magnificarea mai sus am sa-l caut din nou. Pana la venirea noptii am incropit rapid o izolatie exterioara partiala pentru tub care va tine si pe post de protectie la condens/roua (dew shild) deoarece in timpul zilei temperatura a fost de 25,6° iar temperatura urma sa scada progresiv in cursul nopti pana la 14°. Seara am montat SkyMax-ul in curte pe alta montura: NEQ 5 Pro GoTo. Ce sa va spun? Este cu totul altceva.Tubul optic este prins solid ca o stanca pe montura incat nici daca atingi din greseala mai tare focalizatorul imaginea din ocular nu se misca iar daca se misca un pic revine inapoi instantaneu fara sa se vibreze 2-3 secunde cum pateam cu acromatul de 120/1000 sau newtonul de 150/750 pe aceasi montura. Din pozitia in care eram nu aveam inca vizibilitate pentru Saturn si Jupiter si mi-am propus sa fac un test pe o stea mai luminoasa. Cum locuiesc foarte aproape de Bucuresti (oras Voluntari) cu poluare luminoasa destul de mare am ales Vega care era aproape de zenit. Am cuplat montura la laptop si am pornit Stellarium. Dupa calibrare am avut steaua in centrul ocularului si am profitat de ocazie sa fac un test al colimarii pe mai multe magnitudini prin defocalizare inainte si dupa puctul optim. Imediat mi-a fost spulberata si utima temere. Am ramas placut impresionat pentru ca tubul optic este perfect colimat si multi utilizatori spun ca datorita sistemului robust colimarea este necesara foarte rar sau deloc (cu exceptia situatiei cand este scapat pe jos ). Atmosfera nu era complet linistita dar aveam presimtirea ca in scurt timp voi avea norocul unei nopti calme. Asa a fost. Cum a aparul Saturn am intors telecopul. Atmosfera se linistise considerabil si am incepul sa cresc magnificarea de la 24mm (x75) combinand si cu focalizare din doua in doua diviziuni pentru a cauta acel fenomen de mirror shifting pana la ultima pozitie 8mm (x225). Nimic…inca. Imaginea planetei era spectaculoasa plina de contrast si puteam vedea clar definite bezile de culori diferite ale planetei si diviziunea Cassini ca un inel negru bine conturat. Erau si trei sateliti foarte bine conturati si luminosi printre care cel mai mare era Titan urmat de Tethys si Rhea. Nu am remarcat nici un fel de aberatie cromatica sau aberatie de sfericitate (pentru ca oglinda pricipala este sferica nu parabolica iar lentila corectoare din fata isi face bine treaba si elimina astfel de aberatii). A urmat minunea dupa ce am pus barlow-ul ce a venit pereche cu ocularul zoom. Din acest moment prima pozitie a ocularului de 24mm s-a transformat cu ajutorul barlow-ului de x2.5 in 10, 7mm (x168), a doua pozitie de 20mm in 8,9mm aproape cat aveam cu ultima pozitie fara barlow (x202). Am continuat pana aproape de capat si m-am oprit la pozitia 12mm a ocularului care cu barlow inseamna 5.3mm adica x 339,62. Imaginea lui Saturn era incredibila: mare, plina de contrast cu o foarte usoara degradare a rezolutiei. Nu-mi dau seama daca degradarea rezolutiei era din cauza puterii, a atmoferei sau a ocularului dar nu conteaza, era o imagine super decenta a planetei cum nu am vazut in ocular niciodata. Pe ultima pozitie a ocularului de 8mm care cu barlow se transforma in 3,6mm (x500) imaginea s-a degradat in proportie de 45-55% dar tot puteam distinge diviziunea Cassini si putin din structura planetei. Deci daca nu ma credeti pe mine mergeti un pic mai sus la descrierea instrumentului facuta de specialisti de la Telescop Expert: “În condiții atmosferice excelente putem să ne aventurăm și la măriri de 350x.” Eu m-am oprit la x339 fapt ce este remarcabil din prima noapte si cred ca folosind un ocular fix se poate merge un pic mai sus. Acelasi spectacol fascinant l-am avut un pic mai tarziu si cu Jupiter impreuna cu doi din satelitii sai Io si Europa foarte luminosi si bine conturati. La Jupiter, care era foarte luminos, am vazut toate benzile norilor, bine conturati si in culorile naturale. Nu degeaba Mak-ul este supranumit si “ED-ul saracului” pentru ca arata imagini perfecte aprope la fel bine ca in acest tip de refractoare dar diferentele financiare dintre cele doua sisteme optice raportate la aperturi similare sunt foarte mari. Cu nici unul din instrumentele descrise la inceputul review-ului nu am vazut atat de bine, mare si clar Saturnul si Jupiterul in ocular (abia astept sa vad Luna peste cateva zile). Am fost atat de impresionat de ce poate vizual acest tip de instrument incat mi-am petrecut restul noptii (pana ce au apus cele doua planete) lipit de ocular. Deoarece am mici probleme la ochiul drept, de ceva vreme practic astronomia prin EAA (Electronic Assisted Astronomy) pentru ca este mult mai comod pentru mine si mai ales pentru ochi sa stau jos in fata ecranului laptop-ului, sa pot salva ce vad si ,mai ales, sa pot impartasi cu cei dragi minunatiile spatiului ce ne inconjoara. Sunt convins ca in cateva nopti voi avea alte suprize placute cand ma voi intoarce la observatii cu camerele astro. Sa nu uit: am reusit in cele din urma sa observ fenomenul de miror shifting dar sa manifesta foarte aproape de limita maxima a puterii cand imaginea este inca decenta. In plus nu este atat de pronuntat pentru ca a trebuit sa fiu foarte atent sa-l pot observa si este o nimica toata cand trebuie facuta o focalizare precisa comparativ cu oscilatia de 2-3 secunde a imaginii in campul vizual observata la instrumentele mai lungi. Probabil (chiar sigur) aceste instrumente lungi trebuie puse pe monturi mai rigide, dar asta este o alta discutie atat tehnica cat mai ales financiara. Din punctul meu de vedere acest tip de tub optic este nemaipomenit de bun pentru scopul pentru care a fost creat si are doar un singur puct slab: aclimatizarea termica. La toate tipurile de design cu tub inchis precum Maksutov sau SCT (Schmidt – Cassegrain Telescope) toti utilizatori spun ca timpul de racire si ajungere la un echilibru termic este mult mai lung decat la telescoapele cu tub deschis (Newton ,RC,CC, etc.). Deasemenea tot utilizatori le-au poreclit “dew magnet” (magnet pentru condens) daca este folosit la diferente mari de temperatura fara protectie de condens/roua. Unii producatori (TS) spun altceva: “ The Maksutov corrector keeps the OTA closed and makes it less sensitive against tube seeing caused by temperature differences. “ Probabil….cand temperatura interioara din tub este foarte apropiata de cea exterioara si mai conteaza foarte mult dimensiunea tubului. Cu cat tubul este mai mare perioada de aclimatizarea (fara izolatie) este mai lunga. Exista pe forumul CN multe informatii interesante pe aceasta tema si mai ales acum cand s-a gasit antidotul: izolarea tubului la exterior. Este o metoda gasita de doi profesionisti cu experienta de peste 30 de ani in optica din Olanda care isi construiesc singuri Mak-uri si SCT-uri custom. Pe scurt: cand tubul este scos din casa in aerul rece de afara se produce o racire brusca a aerului din interior in conditiile in care piesele din interior sunt inca calde mai ales cele doua piese groase de sticla (meniscul din fata si oglinda principala) fapt ce duce la producere de tulburente in interior si astfel tubul nu poate fi folosit la intreaga lui capacitate decat dupa o perioada mare de timp. Ideea este: izoland tubul optic la exterior racirea componentelor din interior se face constant dar mult mai lent pastrand un echilibru termic dintre acestea si carcasa tubului fara formarea de turbulente si practic tubul foate fi folosit imediat la intregul lui potential. Asa cum am scris mai sus eu am izolat tubul pana la capacul din spate (deci partial, ca suntem inca in septembrie) inainte de observatii cu o foie de burete usor de 10mm grosime din polietilena (100% PE foam). Olandezi si altii au folosit Refletix material care se gaseste si la noi (Dedeman,etc.) mai ales sub forma parasolarelor lucioase care se monteaza vara in masini, la interior, pe parbriz. Nu am avut nici o broblema sa folosesc tubul optic imediat ce l-am montat afara mai ales ca este un tub mare (cel mai mare de acest tip fiind Mak-ul de 180mm). Deci “antidotul” functioneaza ca altfel nu puteam sa ajung la o putere de x339 cu o imagine super. Dupa ce am terminat sesiunea de observatii pe la ora 3:45 dimineata picioarele trepiedului, balustrada scarii si acoperisurile erau pline de condens (temperatura afara: 13,5°). Tubul optic era curat si uscat. Un sfat: daca va decideti sa izolati tubul oricariu Mak sau SCT, prelungiti izolatia in partea din fata (peste lungimea tubului) ca sa fie pe post de dew shield (protectie la condens). Regula este ca lungimea acestei prelungiri sa fie de 1,5 x diametrul tubului. Nu mai intru in comentarii ca deja am scris mult dar pentru ca nu exista un manual de utilizare detaliat nici in scris, nici pe net, va recomand sa cautati informatii pe cele doua forumuri (CN si SL) si o sa gasiti tot ce doriti acolo. Am sa vorbesc acum un pic despre colimare. Asa cum am spus mai sus acest tub optic a ajuns la mine perfect colimat. Foarte multi utilizatori au scris ca acest tub optic este foarte solid si foarte rar isi pierde colimarea. O proportie mare dintre utilizatori spun ca nu au colimat niciodata tuburile lor vechi de 4-5 ani. Au fost si cazuri cand tuburi noi au avut colimarea un pic off cand au ajuns la utilizatori (mai ales din cauza transportului pe distante foarte lungi cand coletul a trecut prin mai multe maini). In acest caz tubul se colimeaza usor mai ales ca aveti de colimat doar oglinda principala (secundara este fixa pe meniscul din fata) privind prin ocular la o stea artificiala sau direct pe o stea stralucitoare. Polarisul este o alternativa comoda pentru cei cu monturi manuale. Unii dintre voi care cititi acest review stiu ca va “mananca” degetele pentru perfectiune si nu va judec pentru ca va inteleg. Dar atentie…sistemul de colimare in acest tub este diferit de cel de la newton. Suruburile mari de pe capacul din spate“imping” discul metalic pe care sta oglinda iar cele mici “trag” si blocheaza acest disc. Oglinda principala nu are cele trei cleme de fixare ca la newton (pentru ca este mobila) si nici arcuri pe cele trei suruburi mari. Daca din greseala desfaceti prea mult (4-6 ture) suruburile mari riscati sa desprindeti oglinda de pe disc care ramane agatata doar in surubul focuserului. Deci pasi marunti cand umblati la suruburi (un sfert - maxim jumatate de tura). Toate informatiile de mai sus pe care le impartasec le-am gasit pe forumul SL (Stargazers Lounge) unde la sectiunea Mak-uri este o postare super documentata (cu poze, desene, dimensiuni si metodologi de mentenanta si colimare) a unui utilizator care a avut indrazneala (si mai ales curajul) sa demonteze complet un Mak de 180mm (Mak-ul de 150 este identic doar mai mic). Cand o sa cititi o sa patiti ca mine…O sa radeti ….pentru veti intelege din poze, desene si comentari cat de simplu si robust este mecanismul de colimare. Tot de acolo veti intelege (mai ales din poze) cat de simplu este totul cand ai informatii si mai ales cand vezi cu ochi tai cu este gandit si facut sistemul. Cand nu ai informatii complete si nu te documentezi temeinic orice interventie este un risc. Si asta este valabil pentru orice sistem optic. La final, va veti intreba daca recomand acest sistem optic – Maksutov 150/1800mm. Am sa nuantez putin raspunsul la intrebare ca sa nu las loc de confuzii si neclaritati: 1. Daca doriti acest instrument pentru observatii si astro-foto numai pentru deep sky….nu vi-l recomand pentru ca nu exceleaza de loc in zona aia. Exact cum nu v-as recomanda de loc un refractor 80ED pentru planetele indepartate pentru ca nu exceleaza acolo ca un Mak, dar v-as recomanda in schimb refractorul,cu mare incredere, pentru deep sky. Sunt tuburi specializate pentru aplicatii astronomice diferite si nu poti sa le ceri mai mult in zona in care nu exceleaza. 2. Daca doriti ca acest telescop ca instrument universal bun la toate eu zic sa va ganditi de doua ori. Exceleaza si cred ca raportat la pret este cea mai buna alternativa pentru observatii vizuale si astro fotografii pentru planete. La obiecte deep sky nu ma pot pronunta inca pentru ca l-am achizitionat strict pentru planete. La deep sky foloses alte tipuri de sisteme (80ED, 150/750) mai ales pentru astro-foto si nu m-am gandit o clipa sa folosesc Mak-ul la asa ceva pentru ca stiu ca nu exceleaza acolo. Nu spun ca nu merge la DSO…merge, dar veti fi dezamagiti…spun ca nu exceleaza iar orice investii suplimentare sunt inutile (montura high end, camera performanta,etc) atat timp cat sistemul optic ramane acelasi si are un handicap insurmontabil in zona deep sky fata de alte sisteme specializate pentru asa ceva. 3. Daca sunteti ca mine in cautarea unui sistem optic specializat in planete, stele duble si poate o parte din obiectele deep sky (mai luminoase), care sa mearga bine si la astro foto in special pentru planetele din sistemul solar….O, DA... il recomand 100% mai ales dupa prima experiata avuta cu el. Nu o sa regretati niciodata alegerea facuta. Este un instrument deosebit de performat la apertura asta raportata la pret. De fapt toate variantele de Mak sunt specializate si foarte bune in special in observatii planetare. Eu personal nu regret absolut de loc alegerea facuta si neavand nici o experienta anterioara cu acest tip de sistem nu regret nici timpul pierdut cautand cat mai multe informatii despre acest subiect. Multumesc pe aceasta cale Doamnei de la Telescop Expert care de-a lungul timpului m-a ajutat intotdeuna sa aleg cand nu stiam ce sa aleg si m-a ajutat intotdeuna sa decid cand am stiut. Cer senin si….atmosfera linistita. Mihai Gere.


Accesorii recomandate

Produse complementare


Cei mai populari producatori

  • Sky-Watcher
  • Celestron
  • LACERTA
  • BTC
  • Baader Planetarium
  • Delta Optical

follow us
× Sunteți interesat de astronomie? Eventual de biologie?
Urmăriți-ne!
Postăm constant sfaturi de specialitate, informații despre evenimente astronomice și multe alte!
  
Coşul meu
Empty cart icon
Coşul tău este gol
Subtotal: RON
Transportul şi discountul vor fi calculate pe pagina de comandă
Comandă
Alege limba
Favorite
nowishlist
Politica de confidenţialitate Termeni şi condiţii Politica de returnare Manage Personal Data