Transport gratuit dacă valoarea comenzii depășește 600 RON

Totul despre microscop

Ce fel de microscop să achiziţionez?

Biologic sau stereoscopic? Care este diferenţa?

Microscoapele tradiţionale sunt modele biologice. Cu acestea putem observa doar obiecte foarte mici, în special preparate, mostre. Au o putere de mărire în general de 40-1000x, cu lumină incidentă. Preparatele trebuie pregătite, ceea ce necesită lamele de sticlă (lamelă de specimen şi lamelă de acoperire) şi, în unele situaţii, instrumente de preparare.

Microscoapele stereoscopice sunt mai puţin specifice, cu puterea de mărire caracteristică situată între 10x şi 80x şi sunt destinate pentru observarea obiectelor mai mari (insecte, minerale, plante, monede, etc.). Nu trebuie să pregătim preparatele, aşadar obiectele observabile trebuie plasate doar pe masa de specimene. Puterea de mărire mică nu trebuie să ne inducă în eroare, deoarece imaginea redată este detaliată, putând fi observate detalii senzaţionale. Imaginea redată de aceste microscoape este real stereoscopică, adică tridimensională, iar datorită celor două obiective, putem observa imaginile de aproape, iar astfel experienţa este deosebită! De exemplu putem observa membrele segmentate şi păroase ale artropodelor. Microscoapele stereoscopice reprezintă o alegere bună pentru cei interesaţi de natură. Este ideal şi pentru copiiicare interacţionează cu natura, dar poate fi folosit şi pentru activităţi mult mai serioase, pentru cei care lucrează cu componente de dimensiuni mici: ceasornicari, mecanici în service-urile de telefoane, chimişti, agronomi, etc.

Alegerea unui model de microscop biologic poate cauza multe dureri de cap, dacă vrem să răspundem la următoarele întrebări:

  • Ce tip de iluminare este cel mai bun?
  • De unde ştim ce fel de optică primim?
  • Ce accesorii avem nevoie, respectiv ce putem face dacă nu avem aceste accesorii?
  • Ce este Abbe-ul, irisul, DIN-ul şi ce le face importante?
  • Lentile din sticlă optică;
  • Roţi zimţate din metal pentru setarea fină, fixate cu şuruburi de metal în structura metalică;
  • Suprafeţe tratate împotriva reacţiilor chimice;
  • Rulmenţi cu bilă (aşadar, nu rulmenţi cu şanţ, cu ungerea aferentă) la fiecare piesă mobilă.
  • Puterea de mărire a obiectivului (10x, 20x, etc.). Aceasta poate fi indicată şi prin culori (negru 1x/1,25x, maro 2x/2,5x, roşu 4x/5x, galben 10x, verde 16x/20x, turcoaz 16x/22x, albastru deschis 40x/50x, albastru închis 60x/63x, alb sau crem, care face trimitere şi la imersia cu ulei: 100X);
  • Lungimea tubului: 160mm sau ∞;
  • Grosimea lentilei de acoperire (de 0,17mm). Putem întâlni şi o valoare de 0 (adică, nu există lentilă de acoperire, de exemplu în cazul analizei ADN), sau cu o linie (grosimea acesteia corespunde grosimii lentilei de acoperire, fiind utilă doar în cazul măririlor reduse), sau 1 (1mm, de exemplu dacă vrem să observăm de jos vasul Petri, cu un microscop inversat);
  • Oil sau HI (homogeneous immersion) în cazul utilizării azotului. Dacă această inscripţie lipseşte, avem de-a face cu o optică uscată.

În acest material încercăm să oferim asistenţă pentru a putea să vă alegeţi microscopul corespunzător şi pentru a evita erorile costisitoare.

După lectura ghidului nostru, este posibil să nu vă alegeţi modelul cel mai nou sau de ultimă generaţie, dar este sigur că, bazându-vă pe decizia dumneavoastră bine-gândită, veţi putea investi în instrumentul cel mai potrivit nevoilor dumneavoastră, iar cu o minimă muncă de menţinere şi atenţie, acesta vă poate deservi nevoile pentru o lungă perioadă de timp. Construcţia mecanică şi optica microscoapelor de bază nu s-a schimbat exponenţial în ultima sută de ani, deşi materialul sticlei, acoperirea şi materialul carcasei microscopului au evoluat mult. În acest ghid accentul cade pe microscoapele biologice cu construcţie tradiţională. Informaţiile generale pot fi utile şi pentru alegerea microscoapelor profesionale sau stereoscopice, dar scopul nostru este să vă îndrumăm în alegerea unui microscop biologic complex de calitate (microscop complex format din mai multe obiective parfocale). Scopul nostru este să vă ajutăm în alegerea unui microscop de calitate care să vă deservească şi să funcţioneze corespunzător pentru o perioadă lungă de timp. Astfel este indicat să ne alegem materiale şi sisteme de calitate, care ne pot deservi o viaţă.

Cele mai bune alegeri se dovedesc a fi modelele realizate din aliaj metalic ale căror vibraţie interioară este minimă şi nu sunt foarte sensibile nici la schimbările de temperatură. Este indicat să evităm modelele realizate din plastic! Putem întâlni pe piaţă şi modele realizate din plastic vopsit în culori metalice, astfel este indicat să fim foarte atenţi. În cazul în care avem dubii, ne putem adresa distribuitorului cu astfel de întrebări. Bineînţeles, firma noastră a luat în considerare detaliile indicate mai sus în alegerea gamei de produse distribuite, astfel acestea corespund celor mai înalte standarde de calitate mecanice şi optice.

Am luat în considerare, aşadar, următoarele:

Uneori este dificil să ne informăm corect despre anumite piese doar din descrierea produselor de pe site-uri sau cataloage de prezentare, dar compararea masei diferitelor modele ne poate oferi informaţii importante atât despre greutatea produsului în sine, cât şi despre rigiditatea acestuia.

Elemente de optică

Dacă achiziţionăm un microscop, pe lângă caracteristicile mecanice, trebuie să analiză, în primă instanţă, elementele optice. Între două obiective cu indicatorii de înmulţire sau oculare identice, pot exista diferenţe majore. Lentilele încorporate în microscop reprezintă cele mai importante piese, în ciuda faptului că acestea reprezintă doar o parte a microscopului. În schimb chiar şi lentilele perfecte devin inutile în lipsa unui sistem corespunzător de setare a clarităţii. Astfel atenţia noastră trebuie să se concentreze atât pe calitatea lentilelor, cât şi pe întregul microscop.

Obiectivele

DIN – obiectivul fiecărui microscop este realizat în conformitate cu normele la standarde internaţionale DIN. Abrevierea DIN provine de la Deutsche Industrie Norm (Standard Industrial German). Aceleaşi dimensiuni sunt reprezentate de abrevierea RMS (Royal Microscope Society), ceea ce înseamnă un diametru de 0,8” şi filet de 32 exprimat în inch.

În câteva cazuri ne putem întâlni şi cu inscripţia JIS, ceea ce reprezintă standardele japoneze. Considerăm, că alegerea unui microscop la standardele DIN este cea mai inspirată. Dimensiunile şi fileturile standard fac posibilă schimbarea pieselor în cazul eventualelor accidente, de la aproape oricare producător. În caz contrar, pot exista cazuri în care producătorul nu mai activează, iar obiectivele altor producători nu se potrivesc, ceea ce face ca instrumentul nostru să devină inutilizabil.

Lungimea tubului reprezintă distanţa dintre obiectiv şi plan-imaginea rezultată (ceea ce se poate observa prin oculare). În general aceasta este de 160mm. Această valoare apare inscripţionată pe obiectiv. Uneori putem observa semnul infinitului ∞ pe obiectiv, ceea ce înseamnă că, în cazul redării optime a imaginii, lumina care trece înspre ochi nu este convergentă, ci paralelă. Aceasta poate fi refocalizată cu o lentilă de tub. Este important de ştiut la obiectivele corectate spre infinit (aşa-numitele sisteme Infinity), trebuie să utilizăm lentile de tub corespunzătoare. La sistemul de 160 mm, datorită lipsei lentilei de tub, practic, putem ataşa şi obiective de la alţi producători.

Pe obiective se pot observa diferite inscripţii:

O altă caracteristică importantă a obiectivelor este „acromatismul”. Acest termen acoperă mai multe caracteristici. În primul rând, lentilele sunt şlefuite şi obiectivul este asamblat în aşa fel încât acestea să funcţioneze ca sisteme optice cu cromatică corectată. Obiectivele utilizate în microscop sunt, în realitate, formate din zece sau mai multe lentile. Dacă proiectarea şi realizarea acestora nu este perfectă, în cazul unor culori, imaginea nu se formează în centrul optic, aşadar culoarea nu apare în imaginea redată, ci ca o imagine ştearsă în jurul obiectului observat. Lentilele şi sistemele acromate sunt corectate pentru eliminarea acestei erori cromatice

În al doilea rând, conform standardelor obiectivelor acromate, câmpul vizual din jurul centrului optic este de 60%, fără erori optice de orice fel, care pot fi rezultate din erorile din lentile.

În realizarea obiectivelor şi a lentilelor, trebuie să se urmărească cu exactitate procesele de producţie prescrise. În cazul sistemelor acromatice, atât erorile de culoare (aberaţiile cromatice), cât şi devierea de la centrul optic (aberaţiile sferice) apar în partea exterioară de 40 % a câmpului vizual. În general, în această parte a câmpului optic, imaginea se îndoaie, ceea ce reprezintă un fenomen normal. Având în vedere faptul că obiectul observat este plasat de obicei în centrul câmpului vizual, de multe ori aceste erori nici nu sunt observate. Putem să ne gândim că noi avem nevoie de un obiectiv perfect, care redă o imagine fără aberaţii pe 100% din suprafaţa acesteia. Acest tip de lentile poartă numele de lentile „plan-acromatice” şi au un preţ considerabil, putând fi întâlnite în cazul microscoapelor medicale foarte serioase sau în cazul microscoapelor de cercetare, ale căror preţ începe de la mai multe sute de forinţi. Obiectivele acromate corespund în general studiului, învăţării sau nevoilor colecţionarilor de artă. Obiectivele acromatice sunt urmate în top de obiectivele „semi-plan”. În aceste sisteme aberaţiile apar doar în proporţie de 20%. În antiteză cu aceste microscoape de bună calitate, pe piaţă se găsesc multe microscoape de jucărie, cu lentile din plastic, care sunt inutilizabile şi redau imagini şterse.

Oculare

Până acum am analizat caracteristicile obiectivelor, iar acum vom discuta despre sistemul de lentile, care se află cel mai aproape de ochii noştri. Acesta este ocularul, sau lentila optică. Recomandăm alegerea unui model a cărui lentilă optică are un câmp vizual suficient de mare. Lentila prin care privim este considerabil mai mare decât la cele obişnuite. Ocularele cu unghi vizual mare au două mari avantaje. În primul rând este mai uşor să găsim poziţia confortabilă de privire. Motivul acestui fapt este simplu, dacă ne gândim la faptul că este mai uşor să privim printr-o gaură de mărimea unei monede, decât prin gaura făcută de un ac. La lentilele cu unghi vizual mare, diametrul lentilei este de obicei de 18 mm. Poate fi extrem de util în cazul în care dorim să arătăm imaginea din microscop şi copiilor. Lentilele cu unghi vizual mai mare asigură, bineînţeles, o observare mai largă a obiectului analizat. Astfel, în cazul unei mostre mai mici, vom putea observa integral mostra fără a fi nevoiţi să o mişcăm.

Lentilele optice pot fi schimbabile (în general există în variante cu putere de mărire de 5x, 10x, 15x şi 20x). La schimbarea lentilelor trebuie să fim atenţi ca praful sau alte elemente să nu ajungă în interiorul microscopului, deoarece aici curăţirea ar fi extrem de dificilă. Schimbarea poate fi realizată într-un timp scurt, sub o secundă, cu pregătirile prealabile corespunzătoare.

Este indicat să decidem care lentilă optică şi care obiectiv va fi folosit cel mai des. Acestea trebuie montate în microscop, iar, în unele cazuri acestea nici nu trebuie îndepărtate. Pentru a evita prăfuirea sau murdărirea este indicat să ţinem microscopul acoperit când nu îl folosim, respectiv să limităm, pe cât posibil schimbarea lentilelor optice şi a ocularelor.

Rezoluţia

Trebuie să înţelegem că rezoluţia microscopului (adică prezentarea de foarte aproape a punctelor diferite) depinde de obiectiv. Lentila optică nu face altceva decât să mărească şi mai mult imaginea redată, cu rezoluţia şi mărimea dată de obiectiv.

Cu siguranţă, cel mai bun exemplu este realizarea unei fotografii. Dacă ne fotografiem mâna, iar apoi mărim imaginea de 1000x nu vom putea vedea celulele care constituie epiderma noastră. Rezoluţia imaginii va fi cea care a fost în momentul realizării fotografiei, doar că se vor putea observa detaliile cele mai mici ale imaginii respective. Mărirea excesivă va scoate în evidenţă doar particulele fotografiei deja realizate, sau în lumea digitală, doar pixelii care formează imaginea pot fi observaţi în pătrate mari. Tot aşa, obiectivul microscopului determină mărirea, adică poate reda cele mai mici detalii pe care lentila optică le poate mări în continuare. Lentila optică va mări doar acele detalii care apar în imaginea redată prin obiectiv, dar nu poate reda adăuga alte detalii noi, mai mici. Astfel obiectivele de o calitate asemănătoare care asigură o putere de mărire mai mare va reda o imagine mai detaliată ca cele cu puterea de mărire mai mică. Astfel, un obiectiv cu o mărire de 40x şi o lentilă optică de 10x (mărirea rezultată astfel este, deci 40x10 = 400) oferă o imagine mai detaliată decât un obiectiv cu o mărire de 20x cu o lentilă optică de 20x, chiar dacă valoarea măririi este identică.

Microscop monocular sau binocular?

De multe ori ne întrebăm dacă ar fi bine să avem un microscop cu o singură lentilă optică sau cu două. Această întrebare nu are un răspuns concludent: depinde de modul de utilizare şi bineînţeles de banii pe care dorim să-i investim.

Dacă trebuie să folosim microscopul continuu pentru mai multe ore, cu siguranţă, vom avea nevoie de un microscop binocular. Utilizarea acestui tip de microscop va obosi ochii considerabil mai puţin. Vom putea observa că cele mai multe microscoape profesionale de pe piaţă sunt binoculare, tocmai din acest motiv.

Dacă microscopul este utilizat în primul rând de copii, este posibil ca un model monocular să fie exact ceea ce aveţi nevoie, deoarece distanţa interpupilară a unui copil este mai mică, ceea ce poate cauza dificultăţi în setarea microscopului. Dacă, totuşi, se foloseşte un microscop binocular, iar lentilele optice nu pot fi setate corespunzător, este indicat să se folosească doar unul din cele două oculare.

Iluminare

Dacă nu folosim microscopul doar în timpul zilei afară în natură, este nevoie de un sistem electronic de iluminare corespunzător. Ne bucurăm de faptul că sistemul de colectare a luminii cu oglinzi situat sub masa de specimene a încetat să fie folosit de cei mai mulţi producători. Iluminarea electronică este mult mai confortabilă, meritându-şi în totalitate preţul mai ridicat. Deşi la prima vedere nu pare prea importantă, există diferenţe majore între cele trei tipuri de iluminare pe care vi le vom prezenta în cele ce urmează.

Becul cu incandescenţă

Este forma de iluminare cea mai ieftină. Cu siguranţă avem destule becuri, chiar în propria noastră locuinţă: filamentul subţire din interiorul becului produce lumină prin trecerea curentului electric. Becul cu incandescenţă este o sursă de lumină continuă, ieftină, dar are şi anumite dezavantaje. Lumina redată este gălbuie, ceea ce poate influenţa corectitudinea cromatică ale unor mostre. De multe ori acest detaliu nu reprezintă o problemă. O problemă mult mai mare este dată de faptul că becul cu incandescenţă produce o cantitate considerabilă de căldură, putându-se încălzi chiar şi la 180 de grade. Astfel căldura poate usca mostra cu uşurinţă, iar în cazul unui organism viu, o asemenea temperatură poate să fie fatală, de exemplu microorganismele pe care le putem observa în câteva picături de apă.

În altă ordine de idei, o altă problemă poate fifaptul că, în momentul în care microscoapele cu acest tip de iluminare au devenit răspândite, nu a existat un standard pentru becuri. De aici au rezultat mai multe sute de tipuri de becuri, care sunt şi acum în circulaţie, pentru diferite tipuri de microscoape. De aceea căutarea şi găsirea becului potrivit este destul de dificil. Becurile cu incandescenţă sunt ieftin de produs şi uşor de introdus în microscop. Pe aceste instrumente vom întâlni doar un buton de pornire/oprire, fără să avem posibilitatea de a seta intensitatea iluminării. Pentru alte tipuri de iluminare avem nevoie de instrumente sofisticate, dar, în general acestea au un cost de producţie mai mare, dar, cu siguranţă, utilizarea acestora face să merite investiţia mai ridicată.

Lampă fluorescentă

Este posibil să întâlnim astfel de lămpi fluorescente şi în locuinţa noastră. În acestea se pot găsi diferite gaze care aşezate sub o anumită sarcină energetică, emit lumină. Preţul acestora este un pic mai ridicat, dar consumul este mai scăzut decât a becurilor cu incandescenţă. Acestea dispun de diferite caracteristici care le transformă în alegerea perfectă pentru utilizarea în microscop. În primul rând, lumina redată de aceasta pare mai albă, fiind mai asemănătoare luminii solare naturale. Utilizând acest tip de iluminare, mostrele analizate sunt redate mult mai natural din punct de vedere cromatic. Totodată, emanaţiile de căldură sunt reduse, încălzindu-se la maximum 32 grade Celsius. Datorită acestei călduri reduse putem analiza ore în şir chiar vietăţile microscopice sensibile. Cu siguranţă, lampa fluorescentă este alegerea corespunzătoare în cele mai multe cazuri. În ceea ce priveşte luminozitatea acestora, putem spune că o lampă fluorescentă de 7 W va reda o lumină corespunzătoare unui bec cu incandescenţă de 20 W, iar una de 5 W va corespunde unui bec de 15 W.

LED

Cea mai recentă inovaţie tehnică în domeniul iluminării microscoapelor este redată de iluminarea LED. LED-ul are un consum de energie foarte redus şi au o durată de viaţă aproape nelimitată. În cazul multor microscoape acestea sunt alimentate de acumulatoare reîncărcabile, aşadar nu este nevoie de conectarea la reţeaua electrică. Totodată, asemănător lămpii fluorescente, acestea redau o lumină rece. Dacă ne alegem un microscop cu iluminare LED, este indicat să ne alegem un model care să aibă posibilitate de setare a intensităţii luminii. În multe cazuri, iluminarea LED se poate dovedi a fi prea puternică. De asemenea, dacă ne alegem un model care funcţionează cu acumulatori, trebuie să încercăm să ne alegem un model care să funcţioneze cu baterii standard (de ex. AA NiMH), nu cu baterii specifice sau unice. Astfel, când durata de viaţă a bateriilor va expira (după 500-1000 de reîncărcări), vom putea să ne achiziţionăm cu uşurinţă altele. Având în vedere că lumina LED-ului este albăstruie, rezoluţia microscopului este îmbunătăţită (acesta este motivul pentru care foarte mulţi oameni folosesc filtre albastre la microscop: lungimea de undă a culorii albastre este mai scurtă, astfel rezoluţia imaginii redate de un filtru albastru poate fi de 1,5-2 ori mai mare decât în cazul observării cu lumina roşie). Totodată, acest lucru presupune că nu se va reda o imagine corectă cromatic.

Lampa cu halogen

Putem întâlni acest tip de iluminare la microscoapele medicale şi de cercetare. Lumina acesteia este caracteristic albă, puternică şi concentrată. Microscoapele acestea, în general, dispun de instrumente pentru reducerea intensităţii luminii, ceea ce presupune şi reducerea căldurii emanate. Dacă ne alegem un microscop binocular, datorită intensităţii luminozităţii, este indicat să ne alegem un microscop cu iluminare LED sau cu halogen.

Focalizarea

Sistemele de setare a clarităţii la microscoape au rolul de a permite mişcarea mostrelor observate la distanţa dorită, exact sub focusarea obiectivului. Pe microscoape se pot găsi unul sau două butoane rotative de focusare, respectiv, în unele cazuri o focalizare glisantă.

Focalizare dură

Fiecare microscop dispune de cel puţin un buton rotativ de focusare dură. Dacă avem un singur buton rotativ de focalizare, acela va fi de focalizare dură, ceea ce înseamnă că putem focaliza imaginea rapid, dar nu foarte precis. De multe ori este destul de dificil să ajungem la o imagine clară, doar prin utilizarea acestui buton rotativ, deşi foarte mulţi folosesc doar acest tip de focalizare, fără nicio problemă.

Focalizarea fină

În trecut, butonul rotativ separat de reglare fină putea fi găsit doar la microscoapele profesionale. Din fericire acum putem găsi acest buton rotativ pe din ce în ce mai multe microscoape de categorie mai joasă de preţ. Putem să apreciem adevărata valoare a acestui buton rotativ doar în cazul în care observăm ce se întâmplă dacă analizăm o mostră la o mărire foarte mare. Luăm în considerare faptul că obiectul analizat este observat mărit prin microscop. De cele mai multe ori omitem să realizăm, că de fapt, microscopul măreşte atât pe diagonală, cât şi pe verticală. De exemplu, când observăm un obiect de grosimea unei foi de hârtie, cu o mărire de 400x, în obiectivul microscopului vom vedea un obiect cu grosimea unei cărţi de 800 de pagini! (Să ne gândim să ambele feţe ale unei pagini sunt numerotate, deci cartea de 800 de pagini, are 400 de foi). Focalizarea trebuie să se realizeze, în conformitate cu aceste detalii şi tocmai aici îşi arată importanţa un buton rotativ de setare fină. Fără un buton rotativ de setare fină, la analizarea anumitor structuri complexe, cum ar fi de exemplu aripile subţiri ale unei muşte, multe detalii vor trece neobservate. Este important să ne gândim că, dacă pentru reducerea costurilor, ne vom alege un microscop fără buton rotativ de reglare fină, acestea nu pot fi ulterior adăugate, dacă în procesul de producţie nu a fost adăugat. De asemenea trebuie luat în considerare şi faptul că, fără posibilitatea setării fine, nu vom putea utiliza la maxim puterea de mărire de 400x a microscopului nostru, deoarece de cele mai multe ori, nu vom putea să focalizăm imaginea.

Trebuie să acordăm o atenţie ridicată şi analizei butonului rotativ de setare fină. Trebuie să ne asigurăm că acest buton rotativ chiar operează o setare mult mai fină, în comparaţie cu setarea dură.

Structura sistemului de focalizare

În afară de butonul rotativ de setare sunt importante şi celelalte elemente ale sistemului de focalizare, care nu pot fi văzute. Scopul nostru este să folosim instrumentul pe o perioadă cât mai lungă de timp, astfel este foarte important să acordăm o atenţie ridicată, ca şi aceste părţi ascunse ale mecanismului de focalizare să fie din metal. Există numeroase microscoape de calitate care au în componenţă roţi zimţate din plastic, iar durata de viaţă a acestora nu este prea lungă. Dacă ne dorim să folosim instrumentul o lungă perioadă de timp, trebuie să ne ferim de microscoapele ale căror sistem de focusare conţine elemente din plastic.

Din păcate există multe microscoape ale căror mecanism de focalizare şi şuruburile de susţinere a mesei de specimene sunt din metal, dar însăşi platforma este din plastic. Deşi pot fi folosite optim, cele din metal sunt mult mai masive.

Focalizarea glisantă

În timpul utilizării microscopului se poate întâmpla ca unele persoane să încerce să mişte mai sus sau mai jos focalizarea, peste limita dată de butoanele rotative. Unele modele dispun de o focalizare glisantă, care face posibilă rotirea butonului rotativ de focalizare, fără ca însuşi mecanismul să se mişte.

Alte părţi componente

În acest capitol vă prezentăm acele componente care se află sub masa de specimene şi au rolul, printre altele, să regleze iluminarea mostrei analizate. Iluminarea corespunzătoare este foarte importantă, deoarece lumina prea puternică sau prea slabă, centrată sau focalizată necorespunzător reduce performanţa microscopului. Înainte de achiziţionarea unui microscop este necesară analizarea elementelor de sub masa de specimene. Dacă în cataloagele de prezentare vom găsi fotografii pe care nu se poate vedea partea de sub masa de specimene, este foarte probabil ca microscopul prezentat să facă parte din categoria de preţ mai mică, ceea ce presupune că aceste părţi componente lipsesc într-o măsură mai mare sau mai mică.

Diafragma

Diafragma este un dispozitiv foarte simplu care este utilizat pentru setarea intensităţii luminii utilizate. Există două tipuri de bază pe care le găsim pe cele mai multe microscoape.

Diafragma disc

Diafragma disc este cea mai simplă şi populară rezolvare. Sub masa de specimene se găseşte un disc cu şase găuri de dimensiuni diferite. Pentru setarea nivelului de luminozitate dorit este suficient să învârtim discul. Gaura mai mare permite trecerea unei cantităţi mai mari de lumină, în timp ce gaura mai mică o cantitate mai mică de lumină. Dispozitivul poate fi utilizat excelent până în momentul în care nu ajungem în situaţia în care luminozitatea transmisă nu este ideală, adică nivelul actual nu este suficient, dar următorul se dovedeşte a fi prea mult. Nu există posibilitatea unei setări de mijloc. De o astfel de rezolvare de trecere ar fi nevoie la analizarea unor vietăţi mici, care la o lumină mai puternică nu se pot observa. Pentru asemenea setări de precizie se foloseşte aşa-numita diafragmă iris.

Diafragma iris

În această diafragmă se găsesc numeroase lamele conectate. Aceasta poate fi deschisă sau închisă cu ajutorul manşetei mici de pe latura microscopului. Deschiderea în formă de cerc a lamelelor poate fi strâmtată sau lărgită treptat în mod asemănător cu pupilele ochilor. Prin utilizarea acesteia, teoretic există o infinită posibilitate de a seta fin cantitatea de lumină necesitată, nefiind limitaţi de şase-opt opţiuni de setare. Un avantaj deosebit îl reprezintă şi faptul că obiectul analizat poate fi observat şi în timpul setării luminozităţii, în contrast cu diafragma disc, unde în timpul schimbării intensităţii luminozităţii, imaginea obiectului analizat se întunecă pentru o perioadă scurtă de timp. Diafragma iris este, de asemenea, un dispozitiv, care pe termen lung, merită investiţia mai ridicată. În unele cazuri pot deveni vizibile şi detalii care cu o diafragmă disc ar trece neobservate.

Condensator

Aproape în fiecare microscop există un condensator. Acesta este o lentilă mică din sticlă, aşezată sub masa de specimene şi are ca rol focalizarea luminozităţii. Lumina trece prin partea inferioară a acestei lentile, focalizează lumina într-un con de lumină, iar astfel iluminarea mostrei poate fi corespunzătoare. Condensatorul mobil de sub masa de specimene primeşte o importanţă ridicată în cazul în care operăm cu o putere de mărire mare (cel puţin de 1000x), când avem nevoie de o cantitate de lumină mare.

Am putut observa importanţa plasării mostrei analizate exact în unghiul de focalizare. Având în vedere că condensatorul este mobil, conul de lumină poate fi direcţionat precis către partea analizată. Dintre condensatoare, condensatorul Abbe este cel mai răspândit.

Fără să intrăm în prea multe detalii, trebuie să ne familiarizăm şi cu concepţia de apertură numerică (NA), care este un indicativ al condensatorului. În timpul proiectării microscopului o atenţie sporită este îndreptată către aceasta, însă trebuie reţinut faptul că dacă dorim să achiziţionăm obiective noi pentru microscopul nostru (de exemplu un obiectiv de 100x cu imersie de ulei), apertura numerică a condensatorului trebuie să fie mai mare sau egală cu apertura numerică a obiectivului adăugat. Dacă operăm cu măriri de până la 400x, un condensator fix, imobil, poate corespunde muncii noastre, apertură numerică este de 0,65. În cazul în care ne dorim aplicarea unei măriri de 1000x, la care lentila obiectivului are în general NA în jurul valorii de 1,25, vom avea nevoie de un condensator mobil. Cum am amintit şi mai sus, producătorii iau în calcul acest detaliu, de aceea cu unele microscoape nu putem să atingem mărirea de 1000x.

Suport de filtre

Suporturi de filtre simple şi filtre încorporate se găsesc în multe microscoape. Acestea pot fi foarte importante în evidenţierea contrastului, respectiv în realizarea unei imagini cromatice corecte. În unele cazuri, putem avea nevoie de filtre cromatice, pentru evitarea utilizării coloranţilor care pot dăuna vietăţii analizate.

Masa de specimene

Mulţi dintre noi suntem obişnuiţi să mişcăm cu mâna mostra de pe masa de specimene a microscopului, ceea ce se dovedeşte suficient în multe cazuri. Există, în schimb, un dispozitiv care poate realiza mişcări mult mai fine ale mostrei analizate, aceasta fiind masa de specimene mecanică. Acesta este un accesoriu util, în general, opţional pentru modelele cu un preţ convenabil, dar este inclus în microscoapele medicale şi de cercetare. Pe masa de specimene mecanică se găsesc două butoane rotative mici. Prin rotirea unuia dintre acestea mostra poate fi mişcată înainte şi înapoi, iar celălalt mişcă mostra în stânga şi în dreapta. Butoanele rotative operează o mişcare fină şi precisă a mostrei. În cazul în care operăm cu măriri mari, un astfel de dispozitiv este extrem de util. În cazul unei măriri de 1000x chiar şi cea mai mică mişcare a mâini poate duce la scoaterea mostrei din unghiul vizual. Mulţi consideră acest dispozitiv indispensabil şi la o mărire de 400x . Masa de specimene mecanică este un dispozitiv foarte util, deşi în unele cazuri nu este necesară utilizarea acesteia. Dacă decidem achiziţionarea ulterioară a acestui dispozitiv, este bine de ştiut că dimensiunile şi elementele de montare sunt standard. Totuşi considerăm că este mai bine să optăm pentru un model care are acest accesoriu încorporat.


Coşul meu
Transport gratuit dacă valoarea comenzii depășește 600 RON

Coşul tău este gol
Subtotal: RON
Transportul şi discountul vor fi calculate pe pagina de comandă
Salvează coşul
Comandă
Alege limba
Favorite
Transport gratuit dacă valoarea comenzii depășește 600 RON
Politica de confidenţialitate Termeni şi condiţii Politica de returnare