Atunci când cineva începe să se intereseze de astronomie, aproape întotdeauna pune aceeași întrebare:
„De câte ori mărește acest telescop?”
Este o reacție firească. La prima vedere pare logic că, dacă un telescop mărește mai mult, vom vedea și mai multe detalii. În realitate însă, lucrurile sunt mult mai complexe.
În astronomie, mărirea spune foarte puțin despre performanțele reale ale unui telescop. Mai mult decât atât, o mărire prea mare poate chiar să strice imaginea.
Nu întâmplător astronomii amatori experimentați nu aleg un telescop după mărire, ci după diametru, calitatea opticii și stabilitatea monturii.
Capcana „850x mărire”
Dacă ai căutat vreodată telescoape pe internet, probabil ai întâlnit reclame de genul:
525x mărire
675x mărire
1000x mărire
Aceste cifre sună impresionant și îi fac pe mulți începători să creadă că acel telescop este foarte performant.
În realitate însă, mărirea are limite.
Un telescop nu poate mări la nesfârșit. Pe măsură ce creștem mărirea, imaginea devine mai mare, dar nu și mai detaliată. După un anumit punct obținem doar o imagine mai mare, dar mai neclară.
Este similar cu situația în care mărești foarte mult o fotografie pe telefon sau pe calculator. La început vezi mai multe detalii, dar după un timp nu faci decât să mărești pixelii.
La fel se întâmplă și în cazul telescoapelor.
Ce determină mărirea maximă utilă?
Mărirea maximă utilă depinde în primul rând de diametrul telescopului.
Ca regulă generală, mărirea maximă utilă este aproximativ de două ori diametrul telescopului exprimat în milimetri.
De exemplu:
Refractor de 70 mm → aproximativ 140x
Refractor de 90 mm → aproximativ 180x
Newton de 130 mm → aproximativ 260x
Newton de 150 mm → aproximativ 300x
Newton de 200 mm → aproximativ 400x
Acest lucru nu înseamnă că aceste măriri vor putea fi folosite în fiecare noapte, ci doar că reprezintă limita teoretică în condiții foarte bune.
Dacă pe un telescop de 70 mm scrie că oferă 525x mărire, afirmația poate fi adevărată din punct de vedere matematic, dar imaginea va fi atât de întunecată și neclară încât va fi practic inutilizabilă.
De ce este mai important diametrul?
În astronomie, diametrul este mult mai important decât mărirea.
Există două motive principale: colectează mai multă lumină si oferă o rezoluție mai bună.
Colectarea luminii este rolul principal al unui telescop nu este să mărească.
Cel mai important rol al său este să colecteze lumină.
Pupila ochiului uman are noaptea aproximativ 6–7 mm diametru.
Un telescop de 150 mm colectează de peste 450 de ori mai multă lumină decât ochiul uman.
Acest lucru face posibilă observarea galaxiilor, nebuloaselor și roiurilor stelare care altfel ar fi invizibile.
Dacă nu există suficientă lumină, nu avem ce să mărim.
De aceea un telescop cu diametru mai mare va arăta întotdeauna mai multe obiecte și mai multe detalii decât unul mai mic.
Rezoluția este al doilea avantaj major al unui diametru mai mare este rezoluția.
Rezoluția reprezintă capacitatea telescopului de a separa detalii foarte fine.
Cu cât diametrul este mai mare: craterele lunare apar mai detaliate, benzile atmosferice ale lui Jupiter devin mai evidente, stelele duble sunt mai ușor de separat sau nebuloasele și galaxiile prezintă mai multe detalii.
Așadar, detaliile nu sunt oferite în primul rând de mărire, ci de rezoluție.
Atmosfera limitează și ea mărirea
Mulți începători sunt surprinși când află că principalul factor limitator nu este telescopul, ci atmosfera Pământului. Aerul este în continuă mișcare.
Straturile de aer cu temperaturi diferite distorsionează permanent lumina venită de la stele și planete.
Acesta este motivul pentru care stelele par să scintileze.
Același fenomen afectează și imaginea observată prin telescop.
Chiar dacă avem un instrument excelent, imaginea poate părea instabilă și tremurată.
În majoritatea nopțilo, în practică:
100–150x este o mărire excelent utilizabilă;
200–250x este frecvent utilizabilă;
peste 300x sunt necesare condiții atmosferice foarte bune.
De aceea se întâmplă adesea ca un telescop astronomic de 200 mm, capabil teoretic de 400x, să ofere cele mai bune imagini la 150–250x.
Exemple practice
- Un telescop ieftin de 70 mm folosit la 300x. Jupiter pare mare, dar imaginea este întunecată, neclară și instabilă.
- Un telescop Dobson de 200 mm utilizat la 150x. Jupiter pare puțin mai mic, dar sunt vizibile mult mai multe detalii. Se observă benzile atmosferice, sateliții și, în condiții bune, chiar și Marea Pată Roșie.
- Un binoclu 10x50 comparat cu un telescop ieftin care promite măriri foarte mari.
Spre surprinderea multor începători, binoclul oferă adesea imagini mai luminoase și mai plăcute pentru multe obiecte cerești.
Acest lucru demonstrează că experiența de observare nu este determinată doar de mărire.
Ce măriri folosim în realitate?
Majoritatea astronomilor amatori folosesc cel mai des următoarele măriri:
- 30–60x - este ideal pentru: roiuri stelare, Galaxia Andromeda, nebuloase extinse, observarea Căii Lactee.
- 80–150x - ideal pentru: Lună, Jupiter, Saturn, obiecte de cer profund mai mici.
- 150–250x - ideal pentru: detalii planetare, cratere lunare, stele duble.
- peste 300x - utilizabil doar în condiții atmosferice excelente.
Interesant este faptul că mulți astronomi amatori experimentați petrec cea mai mare parte a timpului observând la măriri cuprinse între 50x și 200x.
La ce să fim atenți când cumpărăm un telescop?
Atunci când alegem un telescop, este recomandat să analizăm criteriile în următoarea ordine:
- Diametrul
- Stabilitatea monturii
- Calitatea opticii
- Accesoriile
Mărirea poate fi modificată foarte ușor prin schimbarea ocularului. Diametrul însă rămâne același pe toată durata de viață a telescopului.
Concluzie
În cazul telescoapelor astronomice, mărirea nu este cel mai important parametru.
Calitatea observațiilor este determinată în principal de diametru, capacitatea de colectare a luminii, rezoluția optică, stabilitatea monturii și condițiile atmosferice.
De aceea, atunci când alegi un telescop, nu căuta cel mai mare număr scris pe cutie. Este mult mai important să alegi un instrument cu diametru generos, optică de calitate și o montură stabilă.
Un telescop bine ales, de 150 sau 200 mm, utilizat la 100–200x, poate oferi imagini spectaculoase pe care un telescop mic care promite „850x mărire” nu le va putea egala niciodată.